COMPANIA NU POATE CRESTE DACA TOTUL TRECE PRIN FONDATOR

Despre control, delegare si curajul de a cere ajutor

La inceputul unui business, fondatorul controleaza aproape tot. Este normal. Compania este mica, resursele sunt limitate, iar multe decizii trec inevitabil printr-un singur om.

Pentru o perioada, acest nivel de implicare ajuta. Fondatorul cunoaste fiecare detaliu, reactioneaza repede si tine lucrurile impreuna.

Dar ceea ce functioneaza la inceput poate deveni, mai tarziu, cel mai mare obstacol al companiei.

O organizatie nu poate creste sanatos daca fondatorul ramane blocat in fiecare detaliu operational. Daca fiecare intrebare asteapta un raspuns de la el, fiecare problema are nevoie de aprobarea lui si fiecare decizie se opreste pe biroul lui, compania nu mai este condusa de fondator. Este tinuta pe loc de el.

Delegarea nu este un moft si nici un beneficiu pe care ti-l permiti abia cand ai o echipa foarte mare. Este o conditie a cresterii.

Pentru mine, sa las din control nu a fost un proces simplu. A trebuit sa invat sa ofer responsabilitate, nu doar sarcini. Sa accept ca lucrurile pot fi facute bine chiar daca nu sunt facute exact asa cum le-as fi facut eu. Sa am incredere in oamenii pe care i-am ales si sa le las spatiu real de decizie.

Daca nu ai incredere in oamenii din echipa, atunci exista doar doua posibilitati: ori nu ai ales oamenii potriviti, ori tu nu esti inca pregatit sa cresti.

Ambele variante cer sinceritate.

Delegarea nu inseamna ca fondatorul dispare sau ca nu mai intelege ce se intampla in companie. Inseamna ca isi muta atentia din executie permanenta in directie, strategie si decizii care nu pot fi luate de altcineva.

Pe masura ce compania creste, se schimba si tipul problemelor. Exista un moment in care realizezi ca nu mai poti discuta anumite provocari cu aceiasi oameni cu care le discutai acum cinci ani. Nu pentru ca nu ii respecti sau nu ii apreciezi, ci pentru ca nivelul problemelor este diferit.

Acesta a fost momentul in care am inceput sa caut oameni mai experimentati decat mine. Oameni care au trecut deja prin ceea ce traiesc eu acum, care au construit organizatii mai mari si care pot vedea lucrurile dintr-o perspectiva pe care eu nu o am inca.

Am invatat ca a cere ajutor nu este un semn de slabiciune. Este un semn de respect fata de tine si fata de proiectul pe care l-ai construit.

Poate cea mai importanta concluzie la care am ajuns este ca succesul nu arata asa cum credeam acum cativa ani.

Astazi stiu ca succesul nu inseamna reflectoare si nici validarea altor oameni.

Succesul inseamna liniste si claritate.

Inseamna sa stii incotro mergi, sa ai oamenii potriviti langa tine si sa poti lua decizii dificile atunci cand este nevoie. Inseamna sa construiesti o companie care poate functiona si evolua fara ca fiecare lucru sa depinda de tine.

Delegarea nu te face mai putin important in propriul business. Dimpotriva, iti permite sa devii cu adevarat util acolo unde numai tu poti fi.

Pentru ca urmatorul nivel al companiei nu incepe atunci cand fondatorul face mai multe. Incepe atunci cand invata ce nu mai trebuie sa faca singur.