Uneori vinzi chiar daca stii ca pierzi

La inceputul acestui an am ajuns inclusiv intr-o situatie pe care, cu cativa ani in urma, probabil nici nu as fi stiut sa o identific corect.

Aveam nevoie sa tin productia ocupata.

Oamenii trebuiau sa aiba de lucru. Salariile trebuiau platite. Marketingul trebuia sa continue, pentru ca oprirea lui ar fi creat o problema si mai mare cateva saptamani mai tarziu.

Si am luat constient decizia de a vinde anumite produse la un pret despre care stiam ca nu acopera corect costul real al business-ului.

Nu pentru ca era o strategie buna de pret.

Nu era.

Era o strategie de supravietuire.

Aveam nevoie de cash si aveam nevoie ca mecanismul sa continue sa functioneze.

Cred ca este important sa vorbim si despre astfel de momente, pentru ca antreprenoriatul nu inseamna intotdeauna sa alegi intre o varianta buna si una rea. Uneori alegi intre doua variante imperfecte si incerci sa identifici decizia care iti permite sa ajungi la luna urmatoare.

Problema apare atunci cand supravietuirea devine model de business.

Poti vinde temporar sub pretul corect pentru a depasi o situatie. Dar daca faci asta permanent, nu mai construiesti o companie. Doar muti bani din stanga in dreapta si speri ca, la un moment dat, va ramane ceva.

Am facut si asta.

Iar momentul in care am vazut negru pe alb cat ma costa, in realitate, un produs si la ce pret il vindeam a fost dureros.

Dar necesar.